Reverie

Coana canicula isi bate jc de noi in ultimul hal. Astia se cearta pe la televizor ca-i situatie de urgenta, cod portocaliu si alte culori ale gloriosului curcubeu, PROTV-ul si Antena 1 o dau tare cu stirile si peste toate mai pica si din senin o furtuna. Furtuna inceputa ieri in jurul orei 10 si ceva si care s-a intamplat sa mrpnda si pe mine, afara. In doi timpi si trei miscari sa golit tot parcul, a inceput sa bata vantul si sa ridice praful de nu mai puteai vedea la un metru in fata drept pt. care am cam intrat in panica. Alex a zis sa o luam prin curtea scolii ca e mai sigur…bad ideea pt. ca acolo sunt multi pomi. Am intrat cu picioarele intr-o craca prabusita la pamant si am reusit sa ajungem in blocul de garsoniere unde statea o prietena a mamei, care ne-a gazduit cat a tinut nebunia. Am scapat teferi din totata nebunia dar ne-am ales cu o sperietura d toata frumusetea.
Azi-canicula iar, in seara asta am inteles ca exista sanse sa fie iar furtuna…sper sa nu mai fie.
Ieri am aflat ceva interesant de la Discovery, cica e posibil sa nu murim de la incalzirea globala si poluare ci din cauza exploziilor solare care genereaza fenomene gen Aurora Boreala pe toata suprafata Globului. Ma rog, cica riscul e mic, ca asta s-ar intampla numai in cazul unei superexpolzii solare si ca in cazul asta oamenii s-ar proteja stand ziua in casa si folosind creme cu grad ridicat d protectie SPF (va dati seama bani ce-ar face aia care produc creme) dar pana la urma am muri de foame pt ca recoltele ar fi arse. Eh…..S.F.-uri…sau nu….Doamne Fereste-ne

Prima raza de soare proiectata pe caldaramul umed, o picatura de roua prelingandu-se de pe frunza unui pom. O noua zi, un alt fel de viata. O tresarire naucita, clipocit de ape si ochi verzi. O floare mica, alba si un mar. Ce lume fericita. Armonie.
Pasari zapacite zboara nbuneste, se cearta, bat din aripi, respira aerul umed al diminetii.
Azi nu bate vantul, azi nu ploua, azi nu e cald excesiv, azi e asa cum trebuie. Azi sunt fericita. Sunt fericita ca in ziua in care am condus prima data cu tata in dreapta, am pornit aiurea, am pus frana prea brusc si era sa il dau cu capul de bord. Sunt fericita ca m-a laudat ca am invatat sa pun frana cum trebuie. Am vazut un pui de caprioara disparand printre ierburile inalte. Nu credeam ca sunt caprioare in padurea asta de la noi. Am fost fericita.
Azi, nu mai dau drumul la televizor, nu mai vreau sa aflu ce elev s-a mai sinucis pentru vreo profesoara, ce tampenie si cat can-can aiurea sa facut. Eh…sunteti satui ca si mine de subiect.
Azi nu mai vreau sa aberez pe aici despre cine stie ce. Sincer, mi se pare ca scriu cam aiurea si cam despre acelasi lucru. Nu mai stiu ce sa mai scriu. Dar e frumos, e frumoasa noaptea asta calda de vara, e frumos gandul unei zile perfecte, ca cea descrisa mai sus.
Mi-as dori un catel, unul mic si dulce foc, sa ii pun numele Joint. Nu stiu ce mi-a venit cu numele asta. De cand se poarta javra de la poarta de care are mamaia grija ca un drogat. Dap, vreau o jevruta mica de catel (asa alint eu cainii) sa ii pun numele Joint, pentru ca cel de la poarta e prea batran ca sa ii mai scimb numele…mamaia ii zice “Prietenu’”.

A trecut si Capacitatea sau Testele Nationele, tot dracu’ ala e. Cu bucurie sau cu bocete pentru viitorii bobocei (mama, eu sunt a11a imi permit, ce figuri am in cap:))) In fine. Aseara ma gandeam ca acum 2 ani eram si eu super emotionata, cu sufletul la gura pentru nenorocirea aia de examen. Si au trecut totate. Si cum trec toate asa de repede asa o sa treaca si astia doi ani care mi-au mai ramas de liceu. Si uite-asa ma trezesc eu clasa a12a si cu BAC-ul fugarindu-ma ca un bezmetic. Eh, mai e pana atunci…..sa speram ca nu o sa treaca timpul prea repede, mai vreau sa copilaresc putin….
Bafta la BAC pt cei de a12a, felicitari celor care au luat Capacitatea, sorry pt cei care au pikt (sa speram k nu sunt multi). Life goes on….

Povestile de dragoste sunt de tot felul, o gama larga de unde sa iti alegi…sau nu. Adevarul e ca nu prea poti sa iti alegi, povestile de dragoste se intampla,si sunt apoi consemnate in Marele Catalog al Povestilor de Dragoste. Unele se termina intr-o clipita, ca un foc de paie, despre astea se spune ca nu sunt iubiri adevarate. Altele ard mocnit timp indelungat, altele sunt stinse cu o galeata de apa, mai iese putin fum, mai se incearca o reaprindere dar pana la urma se sting lasand in urma cenusa uda. Unele insa ard tot timpul, ca Flacara Olimpica poate, astea sunt clee mai dorite iubiri, pentru ca ele se sting odata cu moartea unuia dintre parteneri…”Pana cand moartea ne va desparti!”…dar sunt atat de rare.
Iubirea e frumoasa, vine cu o gramada de inflorituri, ca o primavara cu flori de cais, ca o ploaie intr-o noapte de vara, ca un foc in semineu in iarna, ca o frunza batuta de vant toamna. Iubirea te tine in vita, iubirea te ucide incet, te tortureaza si poate chiar iti taie aripile. Si cu toate astea e frumoasa ca un ghiocel rasarit din zapada, ca un bebelus care doarme.
Iubirea e un demon mic, care isi infige furca otravita in inima si nu mai iese de acolo, si demonul rade si injecteaza prin furca lui vrajita fluturi in stomac, furnicaturi pe sira spinarii, stari de reverie si toate chestiile astea.
Iubirea e o picatura de Rai amestecata cu o picatura de Iad amestecata cu o lingurita de umanitate. Iubirea e frumoasa..

Apa imi curge siroaie pe fata, pe trup, se opreste pe palpi si se prelinge pe jos. Soarele imi bate puternic in cap, nisipul imi zgarie picioarele. La naiba, alt post despre mare? Nu…. Gata, nu mai scriu despre mar, m-am suparat, toata lumea scrie despre mare. Azi vreau sa parasesc spatiul marin si sa zbor, aerul sa ma usuce de atata apa, sa-mi scuture sarea din par. Azi vreau sa zbor cu pasarile, azi parasesc sirenele pentru varfurile copacilor, pentru lumea mica vazuta de sus.
Ma simt propulsata de un ventilator urias care ma duce spre visare. Lumea tota e a mea, stiu asta. Soarele imi zambeste prietenos, parca vrea sa ma intrebe de sanatate. Casele se vad de aici atat de minuscule, cu oamenii plmbandu-se pe strazi ca niste funici bipede, dac’ar stii ei ce fericita sunt eu, nu imi mai trebuie nimic. Pot sa zbor si asta e cel mai important, pot sa ajung deasupra Parisului si sa ma agat de varful Turnului Eiffel, as sta si as admira privelistea, muta de uimire pentru cateva clipe apoi as zbura mai departe, “Au revoir, Paris!”. Si as pluti in continuare si sub mine s-ar desfasura harta Lumii asa cum nu a mai vazut-o nimeni, ar fi LUMEA, unica, superba, asa cum poate fi vazuta decat de un om care zboara.
Oare imi vor creste aripi sa pot zbura pana la cer si inapoi?

Am visat ca zburam peste ape si ca eram libera. Libera sa spun cce vreau, sa am ceea ce imi doresc. Am visatca zburam cu lebedele lui H.C. Anderson si ca pluteam pe o frunza de nufar cu Degetica. Am visat ca oamenii nu sunt chiar asa rai precum par, am visat ca lumea era perfecta si ca la sfasit, toata lumea era fericita.
Dar uneori lucrurile nu sunt chiar ca in basme, uneori cei dragi te prasasesc si nu se uita in urma, uneori te certi. Viata e ca un carusel, te coboara, te inalta. Unde am mai auzit comparatia asta? C e conteaza?! E frumoasa….
As fi vrut sa imi petrec viata pe o plaja, sa simt briza mariica-mi trece prin parul ud, valurile sa ma spele de greseli si soarele sa imi usuce ranile trecutului.As fi vrut sa inot cu pestii, fara sa ma tem de rechini. Dar m-am nascu om, m-am nascut departede mare. Sice emai trist e ca aici nici macar vantul nu adie. Oaresunt condamnata a muri departe de fericire?
Ce inseamna libertatea?

Ieri nu am mai scris nimic, nu am avut nici timp nici chef de scris pe blog. Dar scriu azi:P
Deci zilele astea am vegetat mai ceva ca o leguma in solar. Am mancat prea multa inghetata si acum ma doare in gat.E nashpa, logic:D
Alex s-a intors de la mare, cica nu aveau aia de la hotelul unde se angajase clienti, si personalul era prea mult, asa ca nenea patronu a venit si i-a expediat cu gratie acasa. Nashpa am zis, eh, macar a vezut marea.
Ieri am fost cu mama si cu mamaia la pedichiura si manechiura, asa, ca fetele. A fost funny mai ales ca tanti manichiurista isi luase niste sabloane pt. nailart si mi-a desenat si mie pe unghii.
Una peste alta, ieri nu am mai stat numai in casa ca in zilele trecute, ceea ce e bine, zic eu.
Camn atat pana acum, revin;)

Petale de trandafir in mocirla
Soapte sleaMpate de amor statut
Iubire, bibleou de granit
Atat de necioplit
Clisee ieftine si alintari in van, iubirea nu mai are forma
e ceva abstract, de neinteles, de nepatruns
Iubirea nu mai doare nici nu place
nu mai e simtita
Iubirea moare.

Alinta-ma
Ce dracului faci, fa?
Iubeste-ma,
Da dracului mai tare maneaua
Iubyyyyy, striga o proasta pe peron
Ce vrei fa?, raspunde “iuby”

La dracului cu tot, as zice eu
Iubirea incepe sa puta, sa puta rau
Daca supremul gest de iubire
Inseamna acum o plama peste ceafa
Mai bine mor
Decat sa iubesc, un bou