Eu nu sunt dezamagita, eu nu sufar, mie nu-mi pasa ca nu-i pasa nimanui de mine, mie imi place de mine asa cum sunt. Iubesc lumea asta asa, pe cale de diparitie cum e si iubesc oamenii, fie ca sunt buni sau rai. Asa e viata, trebuie traita ca atare! De ce sa iti faci sange rau pentru ceva de care maine vei rade? De ce sa nu traiesti clipa, cum spun latinii? De ce? De ce? …
Fericirea e asa mica, asa plapanda si o gasesti numai in lucrurile marunte care la suprafata par mici si neinsemnate. Cand ai fost ultima oara fericit? Sau fericita….probabil nici nu mai tii minte, asa ai fost de ocupata cu problemele ridicate de lumea asta superficiala in care traim.
Tu iubesti? Pe cine? Gandeste-te bine, e foarte important sa spui adevarul, fata de tine, nu fata de mine, eu nici macar nu te aud, eu sunt doar un mijlocitor intre Tine si Tu. Gata, stii pe cine iubesti? El sau ea te iubeste? Gandeste-te bine, si sincer/a, sa nu te minti. Eu nu vreau sa ajung la o concluzie propriu-zisa, de asta te ocupi tu si daca ceea ce scriu eu aici te plictiseste, asta e, nu mai citi.
La ce se rezuma iubirea? Iubesti oare cu adevarat sau e doar oiluzie? Inainte, oamenii se casatoreau de cele mai multe ori din interes, cautau iubire si pasiunea in nebunia unei relatii extra-conjugale. Si acum se mai casatoresc oamenii din interes. Ce e mai trist e ca fac asta de buna-voie. Inainte erau constransi.
Deci, unde ramasesem? Te simti fericit/a, esti implinit/a? Oare e de ajuns ce ai? Iti spun eu, niciodata nu va fi de ajuns ceva. Pur si simplu trebuie sa ne multumim cu ceea ce avem, atat vrea viata sa ne dea, si atat ne da, nu te poti impotrivi destinului. Trebuie sa iei viata asa cum e si sa te multumesti cu ceea ce iti da. E adevarat ca uneori e frustrant ca altii au mai mult, dar daca nu vei invata sa te multumesti cu ceea ce ai, nu vei fii in veci fericit/a!