Reverie

 Am auzit de A.C.T.O.R. pentru prima data acum vreo trei ani, nici nu implinisem 15 ani si o profesoara din liceul la care urma sa invat organiza o excursie de 2 saptamani in Franta la care urma sa participe si varul meu. As fi vrut si eu sa merg, mi-a placut ce faceau acolo, origami, activitati de grup, etc. Din pacate nu aveam varsta necesara asa ca am ramas acasa si i-am ajutat la pregatirile pentru plecare.

Dar ce este de fapt A.C.T.O.R.? Ei bine, A.C.T.O.R. este prescurtarea de la Asociatia Culturala de Teatru si Orgiami din Romania, si se ocupa cu voluntariatul. Adica munceste moca (este terminul folosit de tipa care a facut prezentarea la noi in liceu). Totusi e interesant, deoarece, in acest fel castigi experienta, ai bile albe pe C.V. si mai mult decat atat, te distrezi, te plimbi prin toata lumea, inveti arta origami, si teatru forum. Toate acestea facand alti oameni fericiti. Interesant, nu? Castigi pe amandoua partile, si cea spirituala, si cea maiteriala.

De curand am intrat si eu in A.C.T.O.R., cu acte in regula, si sunt mandra de asta, pentru ca stiu ca voi avea multe de invatat.  Si voi puteti sa intrati in A.C.T.O.R., oricine poate, nu trebuie decat sa timiteti un mail la adresa actor_romania@yahoo.com si vi se va raspunde in cel mai scurt timp. Nu e greu si ganditi-va ca veti avea o gramada de avantaje, unele vi le-am spus mai sus. Daca vreti sa stiti mai multe despre A.C.T.O.R. intrati si pe blogul lor http://actor.weblog.ro

Cu www.baloanedesapun.com de la sheepses.ro

Later Edit: sta e poza, scuze, nu am verificat daca a mers, acum merge. Asta e tricoul, si ala e bass-ul lui Alex, Happy Birth’s Day mother fucker

 As incepe postul acesta ca pe o compunere de clasa aIV-a, “orasul meu este…”, deci, sa purcedem: Orasul meu este mic, si special  in acelasi timp, tocmai datorita acestei marimi a lui. E mic, e simpatic uneori,  dar are si el, ca orice oras ce se respecta, o gramada de lipsuri.   Si da, as enumera o gramada de factori care il uratesc,  care ii strica armonia. De aceea cred eu, orasul asta are nevoie de ceva nou, as vrea ca vanzatoarele sa fie mai dragute, sa nu te mai serveasca in scarba, pentru ca pe mine una, lucrul acesta ma face sa ma simt prost, desi nu ar trebui, desi e dreptul meu sa ma gandesc de doua ori inainte sa cumpar ceva, sunt banii mei doar. Dar asta e o problema cu care se confrunta toata tara, a devenit deja cliseu.

Ma gandesc uneori ca spitalul este prost amplasat ca ar trebui sa fie intr-o zona mai linistita,nu vizavi cu parcul. In plus, primaria il foloseste pe post de decor pentru scena o scena improvizata si organizeaza spectacole chiar in fata acestei institutii, unde se presupune ca trebuie sa fie liniste, bolnavii au nevoie de liniste si de odihna, si nu e tocmai placut sa iti duduie boxele alea uriase in cap atata timp, cand tu te simti ca naiba. Pe langa asta, fiind amplasat atat de aproape de parc, o alta sursa de galagie, mai ales noaptea, o constituie “shmekerii” cu Dacii tunate care dau drumul la manele sau la hip-hop, ca asa e la moda, cat mai tare posibil, pana gajaie, pana iti iau foc timpanele. Nu o sa ii critic acum, pozitia mea fata de ei este clara, nu au pic de respect pentru cei internati, nu se gandesc ca acolo mor oameni, ca pe holurile spitalului cineva tocmai primeste o veste proasta despre o persoana draga, si de afara se aude sublim “Dusmanii-mi poarta pica”, de parca le-ar mai trebui si fond muzical in asemenea situatie.

Nu  imi plac nici domnisoarele care se aduna si ele in numar mare, in acelasi parc, sa fie remarcate de domnii mai sus prezentati, nu imi place ca in parcul nostru nu poti sa iesi cu o carte, sa citesti linistit ca se aduna in jurul tau o cohorta de figuranti care se iau de tine, incearca sa te deranjeze si sa te ia la misto pentru simplul fapt ca stai acolo, singura, pe banca, si citesti o carte, cum indraznesti sa citesti? Adica, cititul e ilegal, esti o tocilara. Si pentru asta meriti sa fi luata peste picior, deranjata.

La noi in oras se arunca hartiile pe jos, ce-are, lasa ca le ia vantul, nu-i nici o problema, ce mai conteaza, oricum o sa murim cu totii. Nu-i asa? Ignoranta asta a oamenilor ma scoate pe mine din minti, nesimtirea asta dusa la extrem, tendinta catre imbecilitate.

Suntem necivilizati? Cu siguranta, prin definita noastra ca popor suntem necivilizati, asta vedem in fiecare zi, asta vad copilasii care cresc, cresc sub ochii nostri si fac ceea ce vad la noi, cei mari. Adica asculta manele la telefon, se lauda cu dusmanii, cu banii, cu telefoanele, cu masinile, care de cele mai multe ori sunt doar in imaginatia lor, pentru ca sunt niste copii, si nu pot diferentia binele de rau, deci noi, fiind mai mari decat ei nu suntem in stare sa le dam o educatie corecta. Din pacate lucrul asta se intampla in orasul meu, vad cum zi de zi picilor care se joaca la groapa cu nisip li se implanteaza idei si valori gresite in cap. Si vorbesc doar la nivelul bucatii asteia de pamant unde locuim eu si prietenii mei, de orasul meu mic.

As vrea sa avem mai multe locuri unde sa iesim, noi tinerii, m-am saturat de o cosmelie infecta unde isi petrec majoritatea tipului acei domni, denumiti generic betivi, de toaleta unde miroase urat, de fumul de tigara prea dens, atat de dens ca il poti taia cu tigara. Si totusi, e singurul loc unde nu se pun manele, unde mai poti sa asculti si muzica buna, daca nu rock’n'roll sau folk macar ce baga astia la radio. Este, in orice caz, mai decent. Ar trebui…ar trebui un loc numai pentru tineri…dar astea sunt numai vise.

Ce ar mai fi de schimbat aici, in orasul meu? In Lehiu-Gara? Ar mai fi de scimbat trotuarele, de acoperit gropile, pentru ca sunt unele locuri unde dupa ce ploua se transforma in adevarate balti, si trebuie sa ocolesti pe sosea, si risti sa fii udat din cap pana-n picioare daca nu esti destul de rapid; as vrea sa mai dispara din caini, daca s-ar putea sa nu mai fie nici unul, as vrea sa avem un loc special amenajat pentru pustii care se dau cu rolele pe sosea si risca de multe ori sa fie calcati de vreo masina. Cam atat…si totusi mai sunt atat de multe de spus…

Pentru concursulIasiPlus si VisUrat

Oaki mi-a dat 3 lepse, dintre care doua striga inebunite sa le rasund. Deci, prima zice sa spun cateva chestii care ma pot tine nemiscata ore intregi. Sa vedem, in primul rand ar fi o carte buna,mi se intampla uneori sa ma apuc de citit pe zi si cand ridic ochii din carte, afara e intuneric deja. Un film, o vitrina cu bijuterii de argint, saitul Meli Melo (cine stie cunoaste :D), photoshopul (foarte rar,si sa nu va inchipuiti ca sunt cine stie ce experta), fotografiile (incerc sa petrec at mai mult timp cu aparatul meu), handcrafting-din ce in ce mai rar…(sper ca am nimerit cuvantul, asa numitul lucru manual, adica imi place sa pictez rame photo, sa fac bijuterii din lut etc:D)

A doua leapsa cica sa zic 8 lucruri care imi trec acum prin cap:

1. Trebuia sa fac un roiect la engleza si nu l-am facut pentru ca mi s-a stricat monitorul (dap, vad doar jumate din desktop, maine poze;;)

2. Tre sa ma sal pe cap

4. Mi-e lene

5.Mi-e somn

6. De ce nu scap odata de tusea asta seaca?!?

7. Ma mananca nasul

8. Shet, maine iar la scoala…vreau sa dooorm..:D

A3a leapsa zice sa va arat mouse-ul meu de bloggerita. So, here it is, my best friend, my sweetest toy:

Lepsele merg mai departe la Edy, la Glumetul si la cine mai vrea.

Doua animatii super simpatice, peste care am dat din intamplare. Uitati-va pana la sfarsit, o sa radeti copios

http://www.youtube.com/watch?v=kOS02h45gEQ&feature=user

http://www.youtube.com/watch?v=Jb1_h9bguvI]

Azi simt nevoia unei aberatii de proportii cosmice. Simt nevoia, pur si simplu, fara drept de apel, sa imi insir cateva ganduri haotice aici, pe coltul meu de hartie virtuala. In priml rand, fac bratari innodate, deci cine vrea, poate sa lase comment aici si eu ii dau add in lista de messenger (pot sa va vad si id-ul), 100 de mii, orice combinatie de culori vreti voi, in functie de materialul disponibil;).

Asa, in alta ordine de idei, ma tot gandeam asa la chestia asta, deci ma plictisesc ingrozitor in ultimul timp, nu am chef de nimic, trebuie sa fac ordine in casa si ca de obicei mi-e lene, asta e, starea mea obsnuita, daca ar trebui sa ma caracterizez printr-un singur cuvant, acela ar fi, cu siguranta “lene”, sau “lenesa”, asta ar fi adjectivul, nu? Cum s-ar zice, ar trebui sa imi fie rusine, dar nu imi e, pentru ca lenea e marea mea iubire, hobby-ul meu favorit, taiat frunza la caini, ziceti-i cum vreti…

In ultimele zile ma trezesc cu o mana amortita, nu pot sa imi explic ce naiba fac, doar n-oi dormi toata noaptea in pozitia in care am adormit, cu toatea astea, de ficeare data cand ma trezesc din somn si caut adormita dupa afurisitul de telefon care tipa din toate difuzoarele “Nu mi-e frica de bau-bau”, cu alte cuvinte, “Trezeste-te dracului odata si du-te la scoala”, reusesc sa ma pleznesc cu mana mea cea amortita peste fata, sa scap telefonul pe frunte si alte astefel de intamplari fericite. Multumesc Providentei, totusi, ca nu m0am ales cu nici un cucui sau vanataie pana in momentul de fata, dar nu se stie niciodata, mana mea e imprevizibila, mai ales cand sunt in stare de semi-zombie.

Mama, saraca, tipa la mine sa ma apuc odata de curatienie, ii zic da, sa mai stea un pic sa termin postul asta aici, e important mai mama, ce Dumnezeu, oameni sunteim, curatenia mai poate astepta, acum hranesc spiritul….Mama pune o privire enervata, cum o pune cand intrec limita bunului simt. Cu toate astea imi continui scrisul aici, numai pentru voi, pentru ca mi-e prea lene, mult prea lene sa fac orice altceva care presupune miscarea in exces…ori, cand scrii ceva, iti misti numai mainile, mangai tastele tastaturii, e cu totul altceva, o adevarata placere, ce sa mai….

Iubesc ziua de sambata, e ziua din saptamana in care nu fac absolut nimic (cu exceptia curateniei, care striga din toate carpele de praf si din aspirator), nu trebuie sa ma gandesc ca a2a zi ma duc la scoala, pentru ca a2a zi este dumninica, si duminica stau acasa, deci e foarte ok. Deci, pentru ca tot veni vorbade curatenie, va las dragii mei. Ah, sa nu uit, o sa pun o poza cu bratarile.

Am tot stat in cumpana de cand am auzit despre concursul asta, mi-am pus o groaza de intrebari retorice si m-am tot gandit si m-am razgandit. E normal sa ma inscriu singura? Ar trebui sa scriu pe blog despre o competitie atat de controversata? Ar trebui sa imi fac reclama? Cum sa imi fac reclama? Daca imi fac reclama voi fi judecata de ceilalti? Si asa mai departe.

De cand mi-am facut blogul asta mi-am zis ca trebuie sa joc cinstit, si daca ar fi sa ma ridic cumva, sa ma ridic pe propriile forte, fara sa imi fac reclama aiurea, fara sa spamm-ez sau sa trimit mass-uri pe messenger in care sa rog pesroane pe care le cunosc sau nu, sa imi viziteze blogul. Am preferat sa imi pun un status cu adresa blogului meu si cine ar avea chef si ar fi interesat de ceea ce am de zis, sa dea un clik acolo si sa intre. Mi-am castigat cativa cititori, unii dintre ei m-au recomandat prietenilor si tot asa. Insa de un an de zile (de cand am blogul) sunt citita in medie de 30-35 de persoane pe zi, vizitatori unici. Nu stiu daca e bine sau rau, ma bucur totusi ca sunt citita, dar , cum e si normal, imi doresc sa se auda mai departe vocea mea, daca intelegeti, si ma gandesc ca daca o sa iau macar un loc 5 la roBlogfest, poate cine stie, se mai aude de mine, desi ma indoiesc, pentru ca sunt mica si restul sunt mari, si cum e normal, pestii mai mari ii mananca pe cei mici. Pe mine nu ma tine sa imi fac campanie agresiva, in primul rand ma impiedica bunul simt, nu vreau sa creada nimeni ca imi fac reclama pe spinarea lui sau chestii de genul asta. Mi-au mai facut reclama cativa prieteni buni care ma citesc, la fel prin intermediul statusului.

Am hotarat sa ma inscriu singura la bogfestul de anul asta, in speranta ca o sa mai castig cel putin un cititor, si daca vreti si va place ceea ce scriu, puteti sa mergeti acolo sa ma votati. Asta este singurul post in legatura cu subiectul competitiei dintre bloggeri. Cine vrea sa ma citeasca, ii multumesc din suflet, cine vrea sa ma voteze, de asemenea.

O sa va dau si link-urile unde sa intrati, pentru ca ma gandesc ca asa este normal. deci:

-in primul rand ca sa ma votati, va trebuie cont, au ales optiunea asta deoarece anul trecut sa cam trisat

-intrati pe www.roblogfest.ro

-faceti cont

-ma gasiti nominalizata la sectiunile Cel mai bun blog personal, Cel mai bun blog nou (aparut in 2007), si Cel mai bine scris blog.

So, daca vreti, stiti ce aveti de facut si va multumesc inca o data daca pierdeti 5 minute cu chestia asta.

 Va povesteam si ieri ca am o stare aiurea, de genul “ce naiba sa mai fac sa scap de plictiseala”. Adevarul e ca in ultimele zile nu sa mai intamplat nimic, am vazut aceiasi oameni, am vorbit despre aceleasi chestii, am dormit aberant de mult. Ca sa zic asa, cel mai bine ma regasesc in cateva cuvinte “nu am chef azi”,de nimeni, de nimic. Si mi se pare asa ca ma lupt cu morile de vant, ma tot gandesc unde naiba duce toata viata asta a mea monotona. Am ajuns, dupa numai cateva zile de vacanta sa imi sorb creierii cu  paiul si sa intreb intr-una de ce naiba nu mai gandesc. Am ajuns intr-o stare cumplita de plictiseala si am luat-o progresiv, intai cu stari de lene moderate, apoi cu mici depresii paranoice si am sfarsit cu ditamai criza existentiala, si uite asa, toate pacatele universului s-au prabusit peste capul meu. Da, ati zice, un alt adolescent frustrat, alt copil batran, alt imo patetic.

Ma tot gandesc ce insemn eu asa pentru cei din jur, pentru amici, pentru parintii mei, pentru cei pe care ii consider prieteni, si asta din cauza ca uneori ma simt ca un nimic, sau mai rau, sursa lor de facut misto.  Poate ca exagerez, dramatizez aiurea, dar v-am zis si mai sus, ma aflu in plina criza existentiala si incerc sa imi judec situatia cat mai la rece posibil. Acum, trebuie sa recunosc ca sunt destul de enervanta cand ma apuca, mai ales ca am talentul de a-i face pe cei din jur sa se simta ca dracu daca mie nu imi convine ceva. Deci sunt o mica scorpie, daca eu sunt nefericita, ar trebui ca si ceilalti sa se simta la fel, nu-i asa? Si mi se pare normal, din moment ce pe mine ma deprima si mai tare veselia zgomotoasa a oamenilor fericiti.

Eu nu sunt un om fericit, nu in momentul asta, desi am destule motive sa fiu, daca ar fi sa mi le insir, chiar sunt o gramada, am chestii pe care altii nu le au, si nu ma refer neeaparat la ceea ce tine de material, ci si la spiritual, am din toate cateceva, dar sunt om, si vreau mai mult, si niciodata nu e de ajuns ceea ce am. Si cel mai mare pacat al meu, nu stiu sa am rabdare, si ma panichez, si plang, si ii enervez si mai tare pe ceilalti, si pe mine inclusiv, pentru ca ajung intr-o stare ca nu mai ma suport nici eu, intru intr-un fel de sevraj nevrotic frustrant. A dracului lume….

Multi ma caracterizeaza ca fiind o fata draguta, dar un pic nebuna, mai ales cei care ma cunosc bine. Mama zice ca am probleme grave de sanatate psihica, dar eu nu o cred, chiar daca, ocazional, ma intalnesc cu omuletii verzi….dar nu e problema, ii salut politicos, si ei ma saluta pe mine si fiecare isi vede de treaba lui. Nu sunt niste omuleti verzi din cei care  te sperie si iti provoaca nevroze, nu in niciun caz, astia sunt civilizati, au afaceri, treburi importante, nu stau ei sa sperie bietii oameni, care sunt si-asa stresati.  Deci imi duc traiul de om bolnav mintal destul de armonios, cu exceptia starilor ca cea de fata. Se mai intampla si pe la case mari….

Azinoapte dormeam, si in timp ce dormeam, am avut o revelatie, mi-am dat seama ce mare esec sunt pentru societatea in care traiesc, pentru parintii mei si pentru profeorii care se chinuie sa imi bage ceva in cap (dar nu reusesc, v-am zis ca imi sorb creierii cu paiul-cat de dureros poate fi?-), am vazut asa o proiectie a viitorului. Carevasazica, daca nu iau bac-ul si nu intru la facultate? In clasa a80a era o problema grava cu capacitatea, eu chiar eram comvinsa ca nu o sa fac nimic, si am facut, am intrat la liceu..yay, nu mi-am facut familia de cacat, deci a fost bine. Dar aveam un prof, al dracului bosorog, imi zicea mereu ca nu o sa il iau, ca nu am nici o sansa, ca visez aiurea. Daca nu stiam matematica, ce dracului, eram multimea vida in fata lui. Acum rad…

Deci va povesteam ca eu sunt de vina pentru toate pacatele universului, vorba vine, de fapt imi place foarte mult cum suna sintagma asta. Asa, in prostia mea, in vidul ce se creeaza in capul meu, realizez ca am scos o chestie interesanta, deci nu sunt chiar asa proasta, stiu pentru ce ma fac vinovata, si folosind cuvintele astea pot sa imi construiesc o aparare in fata divinitatii. Trebuie sa recunosc, sunt o fiinta patetica, si voi radeti si va minunati de ceea ce scriu aici, fara sa realizati umorul meu fin, a dracului modestie, autocritica. Cica daca te folosesti de autocritica dai bine in fata celorlalti, o chestie naspa pe care o faci, devine chiar cul daca  razi tu singurica de ea. Yay, deci sunt oarecum cul, daca asa scrie in revistele pentru adolescente.

Apropo de sexul feminin, azi ma uitam pe euforia (post de gagici)la emisiunea aia patetica a Corinei Danila (obesrvati, azi am ceva cu “patetic”) unde era vorba despre hartuirea vedetelor de paparazzi, despre santaj, chestii compromintatoare, si face duduia Corina o introducere induiosatoare,  le zice la domnii paparazzi ca nu mai e virgina si nu au cum sa o santajeze, bullshit-uri din astea feminsto-patetice-euforice, apoi trece in miezul problemei si o invita pe madam Irina Schrotter in platou. Intra modista, aplauze, fluieraturi, fluturasi, inimioare, roz, pupicei in fundulet, Corinuta spune tema emisiunii (Pot intra in politica doar femelie virgine? wtf? deci dupa parerea ei si a celor care se ocupa de distinsa emisiune, paparazzi si ziaristii de scandal si toti tampitii care cauta sa se imbogateasca de pe urma santajului unor personalitati marcante, daca ai facut prostioare nu mai ai ce cauta in lumea mondena, in poolitica sau in orice caz, la tembelizor, pentru ca esti imoral. Ori nu e chiar asa, aia se cam folosesc de slabiciunile omului, si ei au zis chestia asta, dar, la dracu, tema emisiunii si intrebarea in sine e de-a dreptul patetica). Bun, si intra creatoara de moda, se asaza pe canapea si se dau la barfa doamnele noaste, intai, Corina decalara sus si tare ca emisiunea in cauza nu incearca sa faca nici o campanie electorala viitoarei posibile primaritze a Iasului, in prezent candidata. Si cum era si normal, tot ea incearca sa duca discutia intr-o tema feminista fara sa reuseasca prea bine, deoarece Irina incepuse deja  sa vorbeasca despre adversarul sau politic domnul-primar-actual-al-Iasului care am uitat cum il cheama, si sa ne povesteasca modalitatile acestuia de a-si face campanie electorala acum 4 ani. Ca dadea in adverasrii politici, ca improsca cu noroi, ca Iasu e intr-o stare groaznica si ca domn’ primar nu a facut nimic si ca ea, mititica si firava Irina, o femeie puternica este nedreptatita, si se face o campanie impotriva ei, ca a fost sunata de nu stiu cine si amenintata vaicareli aiurea. Deci, imi zice mie ca acel primar dadea in adversarii politici si ea face exact acelasi lucru. Iar Corina Danila o dadea intr-una, asa cu tristete si compasiune “Si toate acestea, doar pentru ca esti femeie”, si nu o asculta nimeni…trist…

Alta faza penibila, mai era invitat nu stiu ce designer barbat, si cum era si normal, l-a intrebat si pe el ce crede ca s-ar intampla daca ar aparea in presa fotografii cu el inconjurat de “gagici blonde” (expresia Corinei Danila). La care omul, raspunde razand “Cred ca mi-ar creste vanzarile” iar ea, enervata, ofticata si in acelasi timp plina de compasiune “Aceasta este deci situatia femeii in Romania, orice scandal ne defaimeaza, uita sa vada omul din spate”, bla bla bla. Am schimbat pentru ca incepuse sa ma agaseze rau de tot si prezentatoarea, si invitatii, si toate lumea. Si pacat, pentru ca introducerea mi se paruse chiar interesanta. Mi-am zis ca daca discuta despre santaj si despre talentul oamenilor de a catologa vedetele, despre setea publicului de scandaluri si asa mai departe. Dar ei au dat-o in politica si in feminism aruncat aiurea, this is no good….

Asta a fost asa o paranteza la nevroza mea…..pentru cei care se intreaba ce legatura are ceea ce v-am zis mai devreme cu ceea ce am scris despre emisiune.Paote ca nu are nici o legatura, dar mi sa parut interesant de scris….

Produc polemici, nasc barfe, cresc in intrigi. Ce mai conteaza? Sa zicem doar ca e lumea mea, asa cum e. Dar e mare, firar ea sa fie, si e o lume plina de frustrari si de angoase, invidie si rea-vointa. Ce probleme superficiale imi intuneca mintea, ce dorinte absurde si placeri de-a dreptul vinovate. E o lume vicioasa, o lume ipocrita si snoaba, ce tanjeste catre mai mult decat poate avea. O lume nefericita pentru nimicuri, e lumea mea, cea care nu realizeaza adevarata frumusete.

Totul se reduce la imagine, la pret si la marca. Materialul, un mit antic in care nu mai crede nimeni. Tesatura nu mai conteaza de mult timp, tot ce conteaza e eticheta. Buze sclipitoare, coafuri extravagante si cristale din sticla, brand-uri si reclame agresive. La asta se reduce lumea noastra inchisa intre peretii de sticla slefuita ai diamantelor mondene.

Atatea culori tipatoare, atatea straluciri metamorfozate ce acopera interiorul patat de voma, droguri si seringi folosite de la om la om. Aparenta inaltatoare impotriva realitatii decandente…un adevar trist, totusi un adevar. Si adevarul acesta doare mai rau ca boala sau ca dependenta, pentru ca e realitatea ce inconjoara lumea de sus, cea mediatizata, cea ravnita de patura mijlocie.

Nimicuri scumpe, logo-uri tipatoare, dezgust, mediocritate mascata de aroganta, diferenta dintre aspectul frumos al marului si interiorul lui stricat, prostitutie de lux, homosexuali ce se afisaza cu toape ravnite de toti barbatii ce beau bere (aia din reclame). Masturbarea trista a poporului insetat de bani. La asta duce agresivitatea reclamei mascate de la televizor.

Tarfulite ieftine ce se dezbraca in fata camerei doar pentru putina reclama, poate-poate o pune ochii pe ea vreun stab cu mertan care sa ii procure “hrana cea de toate zilele”. Geamatul , transpiratia uda ce-i atinge pielea si parul de pe piept imbacsit, orgasmul mimat de la final. O nimica toata, pentru bani, nu-i asa? Nana se reincarneaza in toate pitipoancele blonde, diferenta e ca ele joaca un teatru si mai prost la televizor, in fata intregii lumi. O lume trista si frustrata, o lume care crede, o societate de consum vrajita de bogatia la care nu poate ajunge.

Credinte desarte, cercei rotunzi, uriasi si par blond indreptat cu placa, fuste scurte si bling-bling-uri kich-oase, incultura si aroganta, idei preconcepute. La asta se reduce totul. O privire aruncata gales, o chemare din ochi, pantofii cu toc cui se indreapta catre urmatoarea victima usor in dezechilibru. Fata mesteca ciunga. El o invita in masina, ea se gandeste ca tipu are bani daca are masina. E dezamagita cand vede o amarata de Dacie. Ii da cu flit parlitului si isi cauta urmatoarea tinta. E doar o vanatoare marunta care se sfarseste cu o partida de sex si ceva bani, poate un pachet de tigari.

Lumea evolueaza, moda evolueaza, conceptiile evolueaza, de obicei aiurea. Lumea nu mai citeste,. ca e plictisitor, o gramada de factori influenteaza stagnarea gandirii. Un om sta toata ziua cu ochii in televizor (sau in calculator, pe net, desi pe net, daca stii unde sa cauti si te intereseaza, gasesti o gramada de chestii interesante), lumea nu mai trebuie sa gandeasca. Si totul se petrece la nivel global. A inceput cu America, prin exemplul familiei Bundy (da cu ei a inceput mediocritatea moderna) . Copii sunt obezi de la prea mult fast-food si sedentarism, parintii sunt prea ocupati de ei insisi sa le mai pese de copii. Suntem o planeta de frustrati, din diferite motive.

Si cei de la televizor sunt frustrati, pentru ca atunci cand vezi ce au altii, ce poti avea si tu, incepi sa iti doresti mai mult, pe dictonul: “Daca ala are, ce, io’s mai prost? ” Si uite asa se imbogatesc trusturile de presa, uite asa capata putere (nu degeaba se spune ca presa e a4a putere in stat), hipnotizeaza masele, se nasc vise comune ce nu au alt scop decat imbogatirea rapida, efectul fetei morgana cuprinde natiune dupa natiune. Toti vor sa guste din “fructul oprit” al celebritatii, tot mai multi sunt dezamagiti. Succes, glorie, bogatie, si pe partea cealalta decadenta, sex, droguri, boala….coantraste puternice. Un tablou de Picasso ar putea sa prezinte foarte bine lumea in care ne zbatem…contraste, abstractizari, foarte putini ies din tipare….

“Ca pentru multi altii, Ziua Indragostitilor este un prilej de sarbatoare a iubirii pentru Flori in Iasi. De aceea, in afara ofertelor create special cu aceasta ocazie, Flori in Iasi organizeaza in cadrul campaniei “14 Zile de Iubire” din perioada 21 ianuarie - 14 februarie 2008, concursul “Cea mai frumoasa declaratie de dragoste” cu 3 premii in valoare totala de 1000 RON.

Premiul I
Barbatul cel mai mester in arta cuvintelor (sa speram ca si cel mai indragostit) va castiga pentru femeia pe care o iubeste “o inima din 50 de trandafiri rosii“(567 RON).

Premiul II
Un aranjament „15 trandafiri la cutie” - 15 trandafiri rosii cu feriga si rochita randunicii in cutie alba cu funda rosie (214 RON).

Premiul III
Un aranjament “Te iubesc la infinit” – un buchet cu 11 trandafiri, pe fiecare trandafir fiind atasat un sticker cu mesajul “I love You” (187 RON).

Important: premiile vor fi livrate doar in Iasi, in ziua de 14 februarie. Nu se ofera echivalentul lor in bani.

Acum, poate iti pui intrebarea care este cea mai frumoasa declaratie de dragoste? Nu stim. Iti putem recomanda doar sa scrii ceea ce simti. Castigatorii vor fi decisi de femei si barbati, care iubesc sau nu, care sunt indragostiti sau nu, in perioada 4 - 11 februarie 2008.

Ca si in iubire, va trebui sa respecti cateva reguli si sa nu depasesti anumite limite :

- declaratia de dragoste va fi scrisa ca si comentariu in articolul „Cea mai frumoasa declaratie de dragoste – propuneri”

- exista o limita de cuvinte: 100

- exista o limita de timp: declaratia trebuie sa o scrii in perioada 21 ianuarie -3 februarie

- declaratia nu poate fi anonima; daca vrei sa castigi este necesar sa semnezi declaratia cu numele complet si real si o adresa de email valida (aceasta nu va fi facuta publica)

Daca esti un fericit si ai blog poti afisa declaratia de dragoste intr-un post scris pe blogul tau, cu titlul, Cea mai frumoasa declaratie de dragoste, dar tot e nevoie sa lasi linkul intr-un comentariu pe blogul florariei din capitala Moldovei, in postul „Cea mai frumoasa declaratie de dragoste – propuneri”.”

[via] Marius Sescu