Let’s dress for fuckin’ school

Deci incepe scoala, deci inevitabilul se va produce in mai putin de 6 zile. Azi, posesoarea blogului aici de fata a fost la Capitala, iar. A fost cu scopul precis de a-si achizitiona uniforma, caci, pentru ca si deoarece aia de la scoala o impun de anul asta. THIS MEANS WAR!!!
Deci vine mama la mine de dimineata, cica sa ma trezesc ca mergem la Bucuresti sa cautam de imbracat ca se spumeste directoarea daca pasesti in incinta liceului fara CACATUL ALA DE UNIFORMA!!!! Deci ma trezesc, ma spal pe dinti si pe ochi la foc automat (ma mai vede si Ovidiu in pijamale si proaspat trezita din somn cu figura aia “fericita” desenata pe fata cu creta) si ne imbarcam in masina cu tanti Nadia si Ovi (si asta cu acelasi pas ca si mine). Faza funny e ca eu ieri m-am culcat si habar nu aveam ca azi plec sa imi iau de imbracat, de fapt, eram foarte relaxata in ceea ce priveste uniforma mea, aveam blugi negri, vedeam eu de unde faceam rost de o camasa si cu sacoul…duude, mai poate astepta, si mama gandea la fel, dar ceva a facut-o sa se razgandeasca azi. Asa ca, odata ajunsi in Bucuresti (nu va spun ca am fost in Bucur Obor ca fac reclama) o luam la cautat sacouri pentru copii (astia eram eu si Ovi). Ovi si-a luat costum, dar trecem peste asta, oricum neinteresant, va spun decat ca arata funny in costum asortat cu un tricou cu drogat imprimat pe el si pumpsi negri cu sireturi rosii in picioare. Deci scapam de Ovi (yee, oricum nu era important:D) si hai sa cautam si pentru moa. Mi-am luat si eu sacou (da, o sa ma primeasca la liceu, sa ma cultiv…morcovi, ceapa, cartofi, nu mai stiu ce mare ganditor a zis asta), fusta si camasa +(plus) pantofi. Negre toate ca ma duc la scoala, nu la discoteca;)). Acum sincer va spun imi place ce mi-am luat pentru scoala (desi sunt cam incomode), arata bine, dau bine, fac impresie buna…si cum prima impresie conteaza…
In rest ce sa zic, in Bucuresti, aglomeratie, multi oameni, multe fete etc. In momente ca cele de azi din Bucuresti, cand erau cozile alea de masini imi pare bine ca traiesc in Lehliu si nu in Bucuresti. E adevarat, momentele alea sunt rare, e bine ca am o consolare, in doi ani o sa ma mut in “marele” Bucuresti si o sa am parte de aglomeratie in fiecare zi (atunci o sa fiu nemultumita de capitala si o sa vreau inapoi in Lehliu;)))

Posted in De ras

RSS 2.0 | Respond | Trackback < |